Definita cuvantului secretar
SECRETÁR1, -Ă I. s. m. f. 1. persoană care rezolvă lucrările curente de birou într-o întreprindere, într-o instituție administrativă sau științifică. ◊ cel care redactează procesul-verbal asupra lucrărilor și discuțiilor în cadrul unei ședințe. ♦ ~ de redacție = colaborator din redacția unei publicații sau edituri care centralizează și coordonează materialul pregătit pentru tipar. ◊ cel care ține lucrările cuiva, care scrie (după dictare) corespondența cuiva. 2. persoană care face parte din conducerea unei organizații politice sau de masă și care conduce munca operativ, pe baza hotărârilor luate de organele colective respective. ♦ ~ general = înalt funcționar însărcinat cu organizarea și conducerea unor adunări, organisme, societăți etc. 3. ~ de stat = înalt funcționar care conduce un departament ministerial; (în unele țări) ministru al afacerilor externe; cardinal însărcinat cu relațiile externe ale Vaticanului. II. s. n. mobilă în care se țin scrisori, hârtii etc. (< lat. secretarius, fr. secrétaire)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu secretar
CVADRAGENÁR, -Ă, cvadragenari, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) care a împlinit patruzeci de ani, care are între patruzeci și cincizeci de ani. – Din fr. quadragénaire, lat. quadragenarius. Vezi definitia »
COPROPRIETÁR, -Ă s.m. și f. Proprietar al unui lucru etc. în comun cu altcineva. [Cf. fr. copropriétaire]. Vezi definitia »
PRĂȘTIÁR, prăștiari, s. m. (Reg.) Prăștiaș. – Din praștie + suf. -ar. Vezi definitia »
ACELULÁR, -Ă adj. (despre organisme) fără structură celulară. (< fr. acellulaire) Vezi definitia »
LOBULÁR, -Ă adj. 1. referitor la un lobul; de forma unui lobul. 2. din lobuli. (< fr. lobulaire) Vezi definitia »