AMBULÁNȚĂ, ambulanțe, s. f. Formație medicală mobilă care dă răniților primele ajutoare pe câmpul de luptă. ♦ Vehicul special amenajat pentru transportul la spital al celor accidentați sau grav bolnavi. – Fr. ambulance. Vezi definitia »

ciubotă, ciubote s. f. 1. mitocan. 2. (peior.) ofițer sau subofițer din armată sau poliție. Vezi definitia »

BÚHNĂ s. f. v. bufnă. Vezi definitia »

ANÉXĂ s. f. 1. ceea ce este legat, unit de un lucru principal sau de care depinde; adaos. 2. (anat.) țesut, formație, organ legat structural de alte organe în cadrul unei funcții comune. 3. material documentar alăturat unui text. (< fr. annexe) Vezi definitia »

PENTAGRÍLĂ s. f. tub electronic cu vid, cu un catod, un anod și cinci grile. (după engl. pentagrid) Vezi definitia »