tambur-majór s.m. (înv.) suboțifer șef peste toboșari și gorniști, care umblau în fruntea regimentului. Vezi definitia »

SUPRAVIEȚUITÓR, -OÁRE s. m. f. cel care supraviețuiește altuia. (< supraviețui + -tor) Vezi definitia »

DEMODULATÓR s. n. circuit sau montaj electric în care are loc demodulația oscilațiilor de înaltă frecvență modulate. (< germ. Demodulator, fr. démodulateur) Vezi definitia »

ATRĂGĂTÓR, -OÁRE, atrăgători, -oare, adj. Care atrage prin calitățile sale plăcute; care promite foloase, satisfacții. – Din atrage + suf. -(ă)tor. Vezi definitia »

ERBIVÓR, -Ă adj. Care se nutrește cu ierburi. // s.n.pl. Ordin de mamifere care se hrănesc numai cu plante; (la sg.) animal din acest ordin. [< fr. herbivore, cf. lat. herba – iarbă, vorare – a mânca]. Vezi definitia »