BARÉM², bareme, s. n. 1. Tabel care dă rezultatele unor calcule curente în funcție de elementele luate în considerație. 2. Minimum de rezultate care trebuie obținute spre a putea trece dintr-o etapă de concurs (sportiv) la etapa imediat următoare. [Pl. și: baremuri] – Din fr. barème. Vezi definitia »

MORFÉM, morfeme, s. n. (Gram.) Element morfologic (afix, accent, desinență, alternanță fonetică, cuvânt auxiliar etc.) cu ajutorul căruia se formează, de la o rădăcină, cuvinte și forme flexionare; cea mai mică unitate din structura morfologică a cuvântului cu un sens determinat (lexical sau gramatical). – Din fr. morphème. Vezi definitia »

calém (calémuri), s. n. – Birou, cancelarie. – Mr. calem. Tc. kalem „pană” (Șeineanu, II, 26; Lokotsch 1023; Ronzevalle 135); cf. ngr. ϰαλέμιν, bg. kalem. Sec. XVIII, înv. – Der. calemgiu, s. m. (țesătură orientală, cu ornamente brodate de mînă), din tc. kalem kiari „pictat cu pensula”. Vezi definitia »

TOTÉM s. n. /s. m. 1. animal, plantă, obiect considerat la unele populații primitive ca strămoș și protector al populației respective și venerat ca atare. 2. imagine, reprezentată sculptural, a unui totem (1). (< fr. totem) Vezi definitia »

MORFÉM s.n. Element morfologic (prefix, sufix, desinență etc.) care servește la formarea cuvintelor și a formelor flexionare ale acestora. ♦ (În concepția modernă) Cea mai mică unitate cu sens determinat din structura morfologică a cuvântului. [< fr. morphème]. Vezi definitia »