DIVÍN, -Ă adj. 1. Dumnezeiesc; de zeu, de la zei. ♦ Făcut pentru preamărirea lui Dumnezeu; bisericesc, religios. 2. (Fig.) Minunat, splendid, încântător. [Cf. lat. divinus, fr. divin, it. divino]. Vezi definitia »

HEMICRISTALÍN, -Ă adj. (Despre roci vulcanice) Care este parțial cristalizat. [Cf. fr. hémicristallin]. Vezi definitia »

SATÍN s. n. Țesătură deasă de mătase, de bumbac, de fibre sintetice etc., cu una dintre fețe lucioasă, folosită mai ales pentru căptușeli. [Var.: satén s. n.] – Din fr. satin. Vezi definitia »

gătín, gătínuri, s.n. (reg.) lanț-ornament. Vezi definitia »

SUPRAFÍN, -Ă, suprafini, -e, adj. Superfin. – Supra- + fin (după fr. surfin). Vezi definitia »