PERMUTÁRE s.f. 1. (Liv.) Acțiunea de a permuta; permutație. ♦ Ordin de transferare. 2. (Mat., lingv.; la pl.) Transformare care înlocuiește enumerarea anumitor elemente dintr-o ordine, dată printr-o enumerare a acelorași elemente, dar într-o ordine diferită. [< permuta]. Vezi definitia »

RUSTIFICÁRE s.f. (Rar) Faptul de a primi aspect sau caracter rustic; rusticizare. [< rustifica]. Vezi definitia »

PODZOLIZÁRE s.f. Procesul transformării unui sol în podzol. [Var. podzolire s.f. / după fr. podzolisation]. Vezi definitia »

planare, planări s. f. (tox.) senzație de zbor, detașare și letargie care se instalează după flash la consumatorii de heroină. Vezi definitia »

BOLTÍRE, boltiri, s. f. Boltă (a cerului). Umede tremur lumine pe boltirea cea albastră (EMINESCU). Vezi definitia »