ORTOPÓL s.n. (Mat.) Punct în care se intersectează perpendicularele coborâte pe laturile unui triunghi din proiecțiile ortogonale ale vârfurilor acestuia pe o dreaptă din planul triunghiului. [< fr. orthopôle]. Vezi definitia »

terțeról s.n. (înv.) pistol de buzunar. Vezi definitia »

POLIFENÓL, polifenoli, s. m. Compus organic din clasa fenolilor, care conține două sau mai multe grupări hidroxil legate de un radical aromatic. – Din fr. polyphénol. Vezi definitia »

APÍCOL, -Ă, apicoli, -e, adj. Provenit din albinărit, de albinărit; care aprține apiculturii, privitor la apicultură. – Din fr. apicole. Vezi definitia »

TIÓL s. m. mercaptan. (< fr. thiol) Vezi definitia »