Definita cuvantului silențiar
SILENȚIÁR s. m. (ant.) 1. sclav care păstra liniștea și ordinea într-o casă romană. 2. (în Bizanț) demnitar care se îngrijea de audiențele împăratului. (< fr. silentiaire, lat. silentiarus)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu silențiar
chinonicár, chinonicáre, s.n. (înv.) culegere de chinonice (v.). Vezi definitia »
VAR2 s. m. (Fiz.) Unitate de măsură pentru puterea reactivă. – Din fr., engl. var. Vezi definitia »
ORDINÁR, -Ă I. adj. 1. obișnuit, normal, comun. ♦ sesiune ~ă = sesiune convocată conform regulamentului de funcționare; (lat.) fracție ~ă = raport între două numere întregi. 2. de calitate inferioară; prost. ◊ vulgar, grosolan; josnic. II. s. m. autoritate ecleziastică, episcop diecezan. (< fr. ordinaire, lat. ordinarius, germ. ordinär) Vezi definitia »
câșlár, câșlári, s.m. (reg.) stăpânul stânei (târlei); păstor, cioban. Vezi definitia »
ibrictár, ibrictári, s.m. (înv.) slujbașul Curții fanariote care prezenta domnului ibricul de spălat mâinile. Vezi definitia »