CARIOLOGÍE s.f. Parte a biologiei care studiază nucleul și celula. [< fr. caryologie, cf. gr. karyon – nucleu, logos – studiu]. Vezi definitia »

MNEMOTEHNÍE s. f. mnemotehnică. (< fr. mnémotechnie) Vezi definitia »

AORTOGRAFÍE s. f. radiografie a aortei. (< fr. aortographie) Vezi definitia »

UROBACTÉRIE, urobacterii, s. f. Microb existent în depozitele care conțin substanțe azotate în descompunere. – Din fr. urobactérie. Vezi definitia »

IMPROVIZÁȚIE s.f. Improvizare; interpretare spontană, nepregătită a unei teme date sau libere; piesă muzicală improvizată. ♦ Discurs, versuri etc. improvizate. ♦ Lucru făcut la repezeală, la moment. [Gen. -iei, var. improvizațiune s.f. / cf. fr. improvisation, it. improvvisazione, rus. improvizațiia]. Vezi definitia »