CAROTENEMÍE s. f. prezența carotenului în sânge. (< fr. caroténemie) Vezi definitia »

TROMBECTOMÍE s.f. (Med.) Ablațiune a unui segment vascular trombozat. [Gen. -iei. / < fr. thrombectomie, cf. gr. thrombos – cheag, ektome – excizie]. Vezi definitia »

GASTROPATÍE s.f. Denumire generică a bolilor de stomac. [Gen. -iei. / < fr. gastropathie, cf. gr. gaster – stomac, pathos – boală]. Vezi definitia »

FILOZOFÍE s.f. 1. Formă a conștiinței sociale, constituind un sistem coerent de noțiuni și idei care reflectă realitatea sub aspectele ei cele mai generale; concepție generală despre lume și viață. ◊ Filozofie lingvistică = teorie neopozitivistă care reduce obiectul filozofiei la termenii limbajului. 2. Totalitatea principiilor metodologice care stau la baza unui anumit domeniu al științei. ◊ Filozofia culturii = disciplină teoretică care se preocupă de definirea genetică, structurală și funcțională a fenomenului culturii. 3. Comportare, fel de a reacționa al cuiva în fața unor lovituri, a unor nenorociri etc.; fel al cuiva de a privi lumea și viața. 4. (Fam.) Problemă greu de rezolvat. [Gen. -iei, var. filosofie s.f. / < lat., gr. philosophia < philein – a iubi, sophia – înțelepciune, cf. fr. philosophie]. Vezi definitia »

PRECÉSIE s.f. v. precesiune. Vezi definitia »