TANGÓN s. n. (mar.) 1. drug de lemn orizontal, sprijinit cu un capăt de bordajul navei și susținut de o balansină, la ancorarea bărcilor și pe care marinarii pot coborî în bărci. 2. bară rotundă, cu un cârlig la capăt, destinată să întindă colțul velei din proră, când barca are vânt din pupă. (< fr., sp. tangon) Vezi definitia »

POLIPTOTÓN s. n. figură de stil constând în reluarea aceluiași cuvânt sub diverse forme flexionare; traducție. (< fr. polyptoton) Vezi definitia »

TENDÓN, tendoane, s. n. (Anat.) Fascicul subțire, fibros, de culoare albă, format din țesut conjunctiv foarte rezistent, cu ajutorul căruia mușchii se fixează pe oase. – Din fr. tendon. Vezi definitia »

AEROPLANCTÓN, aeroplanctoane s. n. Plancton care trăiește în atmosferă. [Pr.: a-e-] – Din germ. Aeroplankton. Vezi definitia »

cléron, cleroáne și clerónuri, s.n (înv.) trompetă cu sunet ascuțit și pătrunzător. Vezi definitia »