MONGÓL, -Ă I. adj., s. m. f. (locuitor) din Mongolia. II. adj. referitor la mongoli; mongolic. ◊ (s. f.) limbă vorbită în Mongolia. (< fr. mongol) Vezi definitia »

BEMÓL, bemoli, s. m. Semn convențional (asemănător cu literatura „b”) pus înaintea unei note muzicale sau la începutul unui portativ, spre a arăta că nota sau șirul de note trebuie coborâte cu un semiton. – Fr. bémol (it. bemolle). Vezi definitia »

MOL², moluri, s. n. Dig de piatră construit spre larg, la intrarea într-un bazin portuar, pentru a micșora acțiunea valurilor sau pentru a forma cheiuri suplimentare. – Din it. molo, fr. môle. Vezi definitia »

SOL¹- elem. „soare”. (< lat. sol) Vezi definitia »

PETRÓL s.n. 1. Țiței. 2. Derivat al țițeiului, lichid, folosit mai ales pentru ars în lămpi (de iluminat); gaz. [Pl. -luri. / < fr. pétrole, cf. lat. petra – piatră, oleum – ulei]. Vezi definitia »