instalatție destinată odihnei păsărilor (găini) pe timp de noapte. Este format dintr-un ax principal (un trunchi de cxopac înfipt în pământ), pe care sunt fixate speteze, în așa fel ca să nu fie una sub alta. Pe acestea urmează să se odihnească găinile pe timp de noapte.Adesea, servește în acest scop un pom care creste în curtea casei, cu conditia sa fie mai înalt și mai rămuros. Este întâlnit în special în sud-vestul Olteniei. Vezi definitia »

INTERJÉCȚIE, interjecții, s. f. Parte de vorbire neflexibilă de tip special, care exprimă sentimente și manifestări de voință sau care imită sunete și zgomote. – Din fr. interjection, lat. interjectio, -onis. Vezi definitia »

FILOLOGÍE s. f. Știință care se ocupă cu studiul culturii scrise a popoarelor, în special cu studiul textelor vechi și al operelor literare din punct de vedere al limbii, al influențelor suferite, al modului în care ni s-au transmis și al autenticității, precum și cu editarea lor. – Din fr. philologie. Vezi definitia »

GAMOFOBÍE s. f. teamă de căsătorie. (< fr. gamophobie) Vezi definitia »

văpáie (-ắi), s. f. – Pară, flacără mare. Origine necunoscută. Se indică de obicei posibilitatea unui lat. *vapalia ‹ vapa (Pușcariu 1855; Tiktin; Philippide, II, 661; REW 9147), cf. it. va(m)pa, sb. vapa „vapor”, alb. vapë „căldură” (Cihac, II, 721); dar relația dintre aceste cuvinte nu este clară. Poate este dubletul lui vipie, s. f. (arșiță). Der. (în)văpăia, vb. (a arde cu flacără); svăpăiat, adj. (descompus, dezordonat, vagabond, golan), această relație semantică nu este clară (probabil „descompus ca cel care scapă de la incendiu”; după Crețu, din sl. sverĕpovati „a exaspera”; după Tiktin, se pleacă de la ideea de „aprins”). Vezi definitia »