ORTOTÓNUS s. n. varietate de tetanos caracterizată prin contracția musculaturii corpului, a trunchiului și membrelor, care determină o poziție rigidă, dreaptă. (< fr. orthotonos) Vezi definitia »

INTRÓITUS s. n. rugăciune cântată de cor la începutul misei. (< lat. introitus, intrare) Vezi definitia »

ANTIVÍRUS, antiviruși, s. m.; var. antivirusuri, s. n. (Inform.) Produs software utilizat pentru a identifica și furniza mijloacele informatice necesare eliminării virușilor de pe sistemele infectate. – Din engl., fr. antivirus. Vezi definitia »

HOMÚNCULUS, homunculuși, s. m. Omuleț artificial pe care alchimiștii pretindeau că au reușit să-l fabrice; p. ext. om foarte mic de statură, nedezvoltat^{Vezi nota}, pipernicit. – Din lat. homunculus, fr. homuncule. Vezi definitia »

țuháus (-suri), s. n. – Arest. Germ. Zuchthaus (Tiktin; Graur, BL, III, 24; Iordan, BF, IV, 202), cf. rus. cihaus ‹ germ. Zeighaus (Sanzewitch 200). Vezi definitia »