APOMÍCTIC, -Ă adj. care prezintă apomixie. (< germ. apomiktisch) Vezi definitia »

ANTROPOGRÁFIC, -Ă, antropografici, -ce, adj. De antropografie. – Din fr. anthropographique. Vezi definitia »

EPIGRÁFIC, -Ă adj. Referitor la epigrafie. [< fr. épigraphique]. Vezi definitia »

PSÍHIC, -Ă I. adj. referitor la psihic (II); sufletesc. II. s. n. formă specifică de reflectare a realității obiective, proprie omului și animalelor superioare, produs al activității sistemului nervos; totalitatea fenomenelor și proceselor prin care se realizează această reflectare. ◊ structură sufletească proprie cuiva. (< fr. psychique, germ. psychisch) Vezi definitia »

pránic, pránice, s.n. (reg.) obiect de lemn (în formă de ciocan sau lopățică) cu care se bate ceva (mai ales rufele, când se spală). Vezi definitia »