APATÍE s. f. 1. lipsă de interes, indiferență; indolență, inerție. 2. (fil.; la stoici) stare de eliberare deplină a sufletului de orice pasiuni. (< fr. apathie, lat. apathia, gr. apatheia) Vezi definitia »

AUTOOBSERVÁȚIE, autoobservații, s. f. Autoobservare. [Pr.: a-u-to-ob-] – Auto¹- + observație. Vezi definitia »

BIZANTINOLOGÍE s. f. Disciplină care studiază istoria, literatura, limba și arta bizantină. – Fr. byzantinologie. Vezi definitia »

REINCARNÁȚIE, reincarnații, s. f. Reincarnare. – V. metempsihoză. [Pr.: re-in-] – Din fr. réincarnation. Vezi definitia »

EFÍGIE, efigii, s. f. Reprezentare în relief pe monede, medalii etc. a chipului unei persoane. – Din fr. effigie, lat. effigies. Vezi definitia »