tálie (-ii), s. f. – 1. Mijloc, brîu. – 2. Statură. Fr. taille, cf. pol. talia, rus. talija (Candrea). Vezi definitia »

HOLOPATÍE s. f. 1. stare patologică generală exteriorizată prin modificări locale. 2. teorie potrivit căreia orice tulburare sau boală este consecința unei stări patologice generale. (< fr. holopathie) Vezi definitia »

SEROTERAPÍE s. f. Metodă terapeutică pentru tratarea și prevenirea unor boli infecțioase prin administrarea serului luat de la un animal imunizat împotriva acestor boli. – Din fr. sérothérapie. Vezi definitia »

GALVANOSTEGÍE, galvanostegii, s. f. Acoperire a unor obiecte metalice cu un strat subțire din alt metal, depus prin electroliză. – Fr. galvanostégie. Vezi definitia »

PĂȚÁNIE, pățanii, s. f. Întâmplare (neplăcută) ieșită din comun, neașteptată sau neobișnuită pe care o trăiește cineva; pătăranie, pățeală; p. ext. (la pl.) peripeții, aventuri. [Var.: (reg.) pățénie s. f.] – Păți + suf. -anie. Vezi definitia »