Definita cuvantului specie
SPÉCIE s. f. 1. subdiviziune a genului, de animale sau vegetale cu trăsături și caracteristici comune. ♦ ~ literară = categorie de opere literare, grupate după criterii unitare, tematice sau formale, subordonată genului. 2. soi, fel, varietate, categorie (de ființe sau de lucruri). 3. (log.) noțiune care desemnează o clasă de obiecte cu aceleași însușiri esențiale din sfera genului. (< lat. species, după fr. espèce)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu specie
TETRAFONÍE s. f. (Rar) Cuadrofonie. – Din fr. tétraphonie. Vezi definitia »
ANATEXÍE s. f. transformare a rocilor din zonele adânci ale scoarței Pământului în mase compacte de gresie și granit. (< fr. anatexie) Vezi definitia »
SUPRAMODULÁȚIE, supramodulații, s. f. Modulație a unui semnal purtător cu un semnal modulator de amplitudine mai mare. – Supra- + modulație (după fr. surmodulation). Vezi definitia »
TIPÍE, tipii, s. f. (Reg.) Colină cu vârful teșit, de forma unui trunchi de con. – Et. nec. Vezi definitia »
TĂBĂCĂRÍE, (2) tăbăcării, s. f. Meseria tăbăcarului. 2. Atelierul tăbăcarului, locul unde se argăsesc pieile. – Din tăbăcar + suf. -ie. Vezi definitia »