ANARHÍE s. f. Stare de dezorganizare, de dezordine, de haos, într-o țară, într-o instituție etc.; nesupunere, indisciplină a individului față de o colectivitate organizată. ♦ Stare a producției, proprie regimului capitalist, în care (din cauza proprietății private asupra mijloacelor de producție) activitatea de producție socială este neplanificată și nedirijată, ducând la crize periodice și la șomaj. – După fr. anarchie (< gr.). Vezi definitia »

EMBRIECTOMÍE s. f. ablațiune a unei porțiuni de embrion. (< fr. embryectomie) Vezi definitia »

DACTILOFAZÍE s.f. Dactilologie. [Gen. -iei. / < fr. dactylophasie, cf. gr. daktylos – deget, phasis – cuvânt]. Vezi definitia »

DISFONOGRAFÍE s. f. tulburare a limbajului scris. (< fr. dysphonographie) Vezi definitia »

MORFOSCOPÍE s. f. studiu al formei elementelor care alcătuiesc rocile și depozitele detritice. (< fr. morphoscopie) Vezi definitia »