OPTATÍV, -Ă, optativi, -e, adj. Care exprimă o dorință. ◊ (Gram.) Mod optativ (și substantivat, n.) = mod al verbului care exprimă acțiunea ca dorită. Propoziție optativă (și substantivat, f.) = propoziție care exprimă o acțiune sau o stare a cărei realizare este dorită. – Din fr. optatif, lat. optativus. Vezi definitia »

CĂCĂLIV, căcălivi, s.m. 1. Ingălat, prost, necizelat, suprficial in tot ce face, persoana căreia toate îi ies pe dos. Vezi definitia »

REGENERATÍV, -Ă adj. care are proprietatea de a regenera. (< fr. régénératif) Vezi definitia »

EXPLETÍV, -Ă adj. (despre un cuvânt, o expresie) lipsit de sens, care nu este necesar. (< fr. explétif, lat. expletivus) Vezi definitia »

ABORTÍV, -Ă, abortivi, -e, adj. 1. (Med.) Care se produce înainte de vreme, prematur; care nu s-a dezvoltat în întregime. Fetus abortiv. Febră abortivă. 2. (Bot.) Care nu s-a dezvoltat în mod normal, până la capăt. – Fr. abortif (lat. lit. abortivus). Vezi definitia »