CRÉTĂ, crete, s. f. 1. Obiect fabricat din sulfat de calciu sau din altă compoziție, folosit la scris pe tablă sau pe orice suprafață de culoare (mai) închisă. 2. Varietate de calcar poros, alb sau ușor colorat, provenită prin acumularea resturilor și cochiliilor unor animale sau plante marine foarte mici. – Din lat. creta. Vezi definitia »

-PÓLĂ elem. „oraș”. (< fr. -pole, cf. gr. polis) Vezi definitia »

plávină, plávine, s.f. (reg.) 1. cantitate de fân cât se ia o dată cu furca; pală de fân. 2. limbă de foc. Vezi definitia »

STILÍSTICĂ s.f. Disciplină care se ocupă cu studiul stilurilor limbii literare. ♦ Studiul mijloacelor de exprimare ale unei limbi privite sub aspectul conținutului lor afectiv. [Cf. fr. stylistique]. Vezi definitia »

ASISTÉNȚĂ s. f. 1. Persoane care asistă la ceva. 2. Sprijin, ajutor. – După fr. assistance. Vezi definitia »