PERFORÁ vb. I. tr. a găuri, a străpunge. ◊ (fig.) a pătrunde. II. refl. (med.; despre organe, țesuturi) a căpăta un orificiu în urma unui proces patologic. (< fr. perforer) Vezi definitia »

RECURÁ vb. intr. (jur.) a face recurs (1). (< fr. recourir) Vezi definitia »

EFLORÁ vb. tr. a studia superficial; a frunzări o carte. (< fr. effleurer) Vezi definitia »

CĂRÁ, car, vb. I. 1. Tranz. A duce ceva dintr-un loc în altul; a transporta (în cantități mari). ◊ Expr. A căra apa cu ciurul = a munci în gol, a se agita fără rezultat. A căra cuiva (la) pumni (sau palme, gârbace etc.) = a da cuiva multe lovituri cu pumnul (sau cu palma, cu biciul etc.), a bate zdravăn pe cineva. A-l căra (pe cineva) păcatele = a se lăsa dus, târât oarecum fără voie. 2. Refl. (Rar) A se duce dintr-un loc în altul. ♦ (Fam.) A pleca repede (și pe furiș) de undeva; a se cărăbăni. – Lat. *carrare. Vezi definitia »

TRANSPIRÁ vb. I. intr. 1. A elimina sudoare prin porii pielii; a asuda, a năduși. 2. (Despre plante) A elimina apă sub formă de vapori. 3. (Fig.) A ieși la suprafață, a reieși, a emana. ♦ A se auzi, a se afla. [P.i. transpír. / < fr. transpirer, cf. lat. trans – dincolo, spirare – a exala]. Vezi definitia »