MULÉTĂ s. f. bucată de stofă roșie de care se servesc luptătorii cu taurii pentru a ațâța animalul. (< fr., sp. muleta) Vezi definitia »

slăvínă (-ne), s. f. – (Banat, Olt.) Canea. Sb. slavina (Candrea). Vezi definitia »

TRICLORÚRĂ, tricloruri, s. f. Clorură cu trei valențe. – Din fr. trichlorure. Vezi definitia »

pletiníță, pletiníțe, s.f. (reg.) întăritură în malul unui râu, pentru ca apa să nu surpe malul. Vezi definitia »

AUREÓLĂ, aureole, s. f. 1. Cerc luminos sau colorat cu care pictorii înconjură capetele unor personaje, mai ales ale sfinților; nimb. ♦ Zonă pe suprafața unui obiect, variat colorată, în care există o tranziție continuă de la o culoare la alta. 2. Fig. Strălucire, glorie, faimă. [Pr.: a-u-re-o-] – Fr. auréole (lat. lit. [corona] aureola). Vezi definitia »