Definita cuvantului aureolă
AUREÓLĂ, aureole, s. f. 1. Cerc luminos sau colorat cu care pictorii înconjură capetele unor personaje, mai ales ale sfinților; nimb. ♦ Zonă pe suprafața unui obiect, variat colorată, în care există o tranziție continuă de la o culoare la alta. 2. Fig. Strălucire, glorie, faimă. [Pr.: a-u-re-o-] – Fr. auréole (lat. lit. [corona] aureola).
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu aureolă
PORTSCÚLĂ, portscule, s. f. (Tehn.) Portunealtă. – Port1- + sculă (după fr. porte-outil). Vezi definitia »
a fute calul în pizdă expr. (obs.) a avea necazuri, a da de bucluc, a fi la ananghie. Vezi definitia »
ȚIGĂNEÁLĂ, țigăneli, s. f. (Fam.) Faptul de a se țigăni. – Țigăni + suf. -eală. Vezi definitia »
tutélă (-le), s. f. – Tutorie, curatelă. Fr. tutelle. – Der. tutelar, adj., din fr. tutélaire; tutor (var. tutore), s. m., din fr. tuteur, și var. după lat. tutorem; tutoare (var. tuto(a)ră), s. f. Vezi definitia »
MINUNÍCĂ, minunici, s. f. (Rar) Diminutiv al lui minune (3). Vezi definitia »