TANGÉNTĂ s.f. Dreaptă care atinge o curbă într-un singur punct. ♦ Funcție trigonometrică a unui unghi egală cu câtul dintre sinusul și cosinusul acelui unghi. ◊ (Fig.) În (sau prin) tangentă = tangențial. [< fr. tangente]. Vezi definitia »

LITIÉRĂ s.f. 1. Lectică. 2. Strat de frunze moarte și de alte resturi vegetale și animale care acoperă solul în pădure. [Pron. -ti-e-. / < fr. litière]. Vezi definitia »

OMOGRÁMĂ s.f. (Lingv.) Cuvânt care are aceeași grafie cu un altul de origine diferită; omograf. [Cf. it. omogramma]. Vezi definitia »

MIXTÚRĂ s.f. 1. (Liv.) Amestecătură, amestec. 2. Medicament care constă dintr-un amestec de mai multe substanțe. 3. Amestec alcătuit din mai multe substanțe, materiale, de obicei lichide sau granulare. ♦ (la pl.) Produse miniere naturale, constituite din mai multe minerale concrescute, care trebuie sfărâmate pentru separarea substanțelor utile. [Cf. fr. mixture, lat. mixtura]. Vezi definitia »

PIRIDÍNĂ s.f. Substanță organică lichidă, fără culoare și cu miros neplăcut, care se găsește în uleiul de oase și în gudron. [< fr. pyridine]. Vezi definitia »