Definita cuvantului stronțiu
STRÓNȚIU s. n. metal alb-argintiu, asemănător calciului, în natură sub formă de celestină și stronțianit. (< fr. strontium)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu stronțiu
eródiu (eródii), s. m. – Bîtlan (Ardea alba). – Var. irodiu, irodion. Ngr. ἠροδιός, cf. sl. erodij (sec. XVII). Vezi definitia »
cadíu (cadíi), s. m. – Primar turc. – Mr. cati, megl. cadiia. Tc. kadi, din arab. al cadi (› sp. alcalde); cf. alb. kadi, bg. kadiĭa (Șeineanu, III, 24; Meyer 164; Lokotsch 984). – Der. cadiascher, s. m. (judecător militar turc), din tc. kadiasker, înv. Vezi definitia »
labagiu, cel care isi face laba Vezi definitia »
VIVÁRIU s. n. loc special amenajat pentru creșterea în mediul lor natural a unor animale mici. (< fr., lat. vivarium) Vezi definitia »
NURLÍU, -IE, nurlii, adj. (Pop. și fam.) Cu nuri; atrăgător, fermecător, grațios. – Din tc. nurlu. Vezi definitia »