MERITÓRIU, -IE adj. Demn de stimă, de laudă; cu merite. [Pron. -riu. / < lat. meritorius, cf. fr. méritoire]. Vezi definitia »

zircóniu (metal) [niu pron. nĩu] s. n. art. zircóniul; simb. Zr Vezi definitia »

NIȘANGÍU, nișangii, s. m. Demnitar din Imperiul Otoman însărcinat cu redactarea actelor oficiale, precum și cu executarea și aplicarea parafei imperiale. – Din tc. nișancı. Vezi definitia »

bulangiu=homosexual,poponar,gay,neserios,etc. Vezi definitia »

MICRORALÍU s.n. Miniraliu. [Pron. -liu. / cf. fr. micro-rallye]. Vezi definitia »