POMPIERÍE s. f. (Rar) Corpul pompierilor (1), cazarma sau sediul pompierilor. ♦ Serviciul de pompier (1). [Pr.: -pi-e-] – Pompier + suf. -ie. Vezi definitia »

preveghénie, preveghénii, s.f. (reg.) priveghi, pază, străjuire. Vezi definitia »

COLONÍE¹ s.f. 1. (Ant.) Cetate sau oraș întemeiat de o altă cetate sau de un alt stat pe teritoriul unei țări străine cu scopuri comerciale. 2. Țară (regiune) lipsită de independență politică și economică, dependentă politic-administrativ de un stat metropolă capitalist. 3. Grup, comunitate aparținând unei naționalități care s-a stabilit într-o țară străină și menține între membrii săi legături strânse. 4. Grup de copii trimiși la odihnă într-o stațiune balneoclimaterică. 5. (Biol.) Grupare de indivizi din aceeași specie care duc viață în comun. [Gen. -iei. / cf. fr. colonie, it., lat. colonia]. Vezi definitia »

EMASCULÁȚIE s.f. (Liv.) Emasculare; castrare. ♦ Impotență. [Gen. -iei. / < fr. émasculation]. Vezi definitia »

PARAFAZÍE, parafazii, s. f. (Med.) Tulburare maladivă de vorbire caracterizată prin substituirea și deformarea cuvintelor. – Din fr. paraphasie. Vezi definitia »