INTERLOCÚȚIE s.f. v. interlocuțiune. Vezi definitia »

NIFOBLEPSÍE s. f. orbire provocată de strălucirea zăpezii. (< fr. niphoblepsie) Vezi definitia »

EUDIHOTOMÍE s. f. (bot.) dihotomie normală, cu ramuri dezvoltate și ramificate uniform. (< fr. eudichotomie) Vezi definitia »

CRONAXÍE s. f. timpul fiziologic caracteristic de excitabilitate a fiecărui organ sau țesut; (spec.) durata minimă de acțiune a unui curent electric, necesar pentru ca substratul excitat să atingă pragul de răspuns. (< fr. chronaxie) Vezi definitia »

TRICOFIȚÍE, tricofiții, s. f. Boală parazitară contagioasă produsă de unele ciuperci microscopice care atacă pielea capului, provocând căderea părului și formarea pe piele de cruste și plăci; chelbe. – Din fr. trichophytie. Vezi definitia »