Definita cuvantului sursă
SÚRSĂ s. f. 1. loc unde se găsește și de unde se poate procura ceva din belșug. 2. corp care emite sunete, lumină, radiații nucleare etc. 3. (fig.) loc de unde emană o informație. ♦ izvor, origine, obârșie. ♦ ~ de inspirație = domeniu din care se inspiră un scriitor, un artist. 4. electrod al unui tranzistor cu efect de câmp, care furnizează purtătorii de sarcină majoritari. (< fr. source)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu sursă
RÉMĂ s.f. (Fil.; lingv.) Denumire a verbului în terminologia aristotelică. [< fr. rhème, cf. gr. rhema]. Vezi definitia »
șáșcă, șáște, s.f. (reg.) insectă din famila lăcustelor; cosaș verde, cosaș mic. Vezi definitia »
TUTÉLĂ, tutele, s. f. 1. Acțiunea de a tutela; instituție legală având drept scop ocrotirea și administrarea intereselor unui minor sau ale unui alienat sau debil mintal; tutelaj, epitropie. 2. Administrare, control etc. exercitate asupra unei instituții, organizații etc. aflate în subordine, asupra unui teritoriu dependent etc. 3. Sprijin, ocrotire, protecție. – Din fr. tutelle, lat. tutela. Vezi definitia »
BASILÍSĂ s.f. (Ist.) Soție a unui basileu. [< it. basilissa]. Vezi definitia »
COÁFĂ s. f. 1. pânză, țesătură ușoară purtată odinioară de femei; scufie purtată de călugărițe. 2. înveliș destinat a proteja unele mecanisme sau ogiva unor proiectile. (< fr. coiffe) Vezi definitia »