PRAHOVEÁNCĂ, prahovence, s. f. 1. Femeie născută și crescută în județul Prahova. ♦ Locuitoare din județul Prahova. 2. (Art.) Numele mai multor dansuri populare românești. – Prahovean + suf. -că. Vezi definitia »

láviță (lávițe), s. f. – Pat de scînduri, culcuș. – Var. laiță. Sl. (bg.) lavica (Miklosich, Slaw. Elem., 28; Cihac, II, 166; Conev 62; DAR), cf., sb. lavic, ceh. lavice, pol. ławica, țig. lavica. – Var., din bg. lajca (Scriban). – Der. la(v)icer, s. n. (covor mic pentru mobilă sau bănci). Vezi definitia »

telalbáșă, telalbáși, s.m. (înv.) starostele telalilor la mezaturi. Vezi definitia »

AUTOLIZÍNĂ s. f. substanță care distruge globulele roșii din sânge. (< fr. autolysine) Vezi definitia »

FLORÉTĂ s. f. armă albă, lungă, flexibilă, cu lama în patru muchii, fără tăiș, în exercițiile de scrimă. ◊ probă de scrimă practicată cu această armă. (< fr. fleuret, germ. Fleurett) Vezi definitia »