CORAPORTÓR, coraportori, s. m. Persoană care prezintă un coraport. – Co- + raportor. Vezi definitia »

tor s.n. (reg.) 1. tizic. 2. toriște. 3. leșie care rămâne după ce s-a scos săpunul. Vezi definitia »

FECUNDATÓR, -OÁRE adj. capabil de a fecunda. (< fr. fécondateur) Vezi definitia »

Referitor la ceva care se petrece la pubertate Vezi definitia »

VOBULATÓR, vobulatoare, s. n. 1. Generator electronic care produce oscilații de amplitudine constantă, dar cu frecvență liniar variabilă în timp, în scopul măsurării caracteristicilor de amplitudine și frecvență. – Din engl. wobbulator, fr. vobulateur. Vezi definitia »