crestăneásă, crestănése, s.f. (pop.) plantă denumită și avrămeasă. Vezi definitia »

TÉZĂ s.f. 1. Afirmație, propoziție care trebuie demonstrată. ♦ Susținere; idee principală dezvoltată într-o scriere oarecare, într-o cuvântare. 2. (În filozofia lui Hegel) Prima etapă a triadei, care este negată de antiteză (3) [în DN]. 3. Lucrare scrisă, trimestrială, semestrială etc. dată de elevi în clasă în prezența profesorilor. ♦ Lucrare scrisă, făcută în vederea susținerii unui examen de licență, de doctorat etc. [< fr. thèse, cf. lat., gr. thesis]. Vezi definitia »

NEOARTRÓZĂ, neoartroze, s. f. (Med.) Articulație nou creată între două extremități osoase aliate în raporturi anatomice anormale. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néoarthrose. Vezi definitia »

cobấrnă, cobấrne, s.f. (reg.) colibă, baracă, bordei. Vezi definitia »

MĂNTĂLÚȚĂ, măntăluțe, s. f. Diminutiv al lui manta. – Manta + suf. -ăluță. Vezi definitia »