cíclu (cicluri), s. n. – Succesiune de fenomene, stări etc. care se realizează la un anumit interval de timp. – Var. chiclu. Fr. cycle, lat. cyclus, înv. (sec. XVIII) din gr. ϰύϰλος. – Der. ciclic, adj. Vezi definitia »

TÍPLU, tipluri, s. n. Diblu. ♦ Cep. Vezi definitia »

PERICÍCLU s.n. Zonă externă a cilindrului central al rădăcinii și tulpinii plantelor. [Pl. -uri. / < fr. péricycle, it. periciclo]. Vezi definitia »

ȘPÁCLU s. n. unealtă, lamă triunghiulară de oțel, cu care se răzuiește tencuiala, chitul etc. (< germ. Spachtel) Vezi definitia »

ANSÁMBLU, ansambluri, s. n. 1. Tot unitar rezultat din unirea unor elemente izolate aparținând aceluiași domeniu; totalitate. ◊ Loc. adj. De ansamblu = general, unitar. ◊ Loc. adv. În ansamblu = în linii mari. 2. Colectiv de artiști. – Fr. ensemble. Vezi definitia »