Definita cuvantului tabernacul
TABERNÁCUL s. n. 1. cortul în care erau ținute tablele legii la vechii evrei. 2. nișă în peretele sanctuarului unei biserici catolice sau cutie de argint în formă de biserică în care se păstrează cuminecătura și unele obiecte de cult. (< lat. tabernaculum, it. tabernacolo)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu tabernacul
TENTÁCUL, tentacule, s. n. Fiecare dintre apendicele mobile, nearticulate, musculoase și sensibile ale unor animale (acvatice), care servește la pipăit, la apucat prada și uneori la deplasare. – Din fr. tentacule, lat. tentaculum. Vezi definitia »
fenomenul prin care doua monstre de culoare sunt percepute ca fiind identice atunci cand se foloseste o anumita sursa de lumina, dar care cu o alta sursa luminoasa, par diferite Vezi definitia »
Soțul unei surori mai mari ca vârstă. Cumnat mai mare ca vârstă (reg.). Vezi definitia »
băltăréțul (vânt) s. n. art., neart. băltăréț Vezi definitia »
CONVENTÍCUL s.n. (Rar) Adunare secretă (adesea ilegală). [< lat. conventiculum, cf. fr. conventicule]. Vezi definitia »