Definita cuvantului borceag
BORCEÁG, (1) s. m., (2) borceaguri, s. n. 1. S. m. Numele a două plante: a) măzăriche; b) plantă erbacee agățătoare, cu florile de culoare albă-gălbuie sau purpurie și cu fructe în formă de păstăi păroase (Vicia pannonica). 2. S. n. Amestec de măzăriche sau de mazăre furajeră cu o cereală păioasă, folosit ca nutreț. – Din bg. borčak.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu borceag
peneág (peneáguri), s. n. – (Mold.) Căpută de cizmă. Sb. panoga „partea superioară a piciorului”. Nu apare în dicționare; îl folosește Pamfile. Vezi definitia »
FELEȘÁG, (rar) feleșaguri, s. n. (Reg.) Fel de a fi, de a se manifesta; fire, caracter, obicei. [Var.: feliușág s. n.] – Din magh. feleség. Cf. fel. Vezi definitia »
chișleág (-guri), s. n. – Lapte prins, lapte acru. – Var. (Trans. de Nord) cislac. Bg., rut. kisleak, sb., cr. kiseljak, din sl. kiselŭ „acru” (Cihac, II, 50; Löwe 5; Scriban, Arhiva, 1911, nr. 7); cf. chiseliță. Vezi definitia »
RAG- Element prim de compunere savantă cu sensul de „fisură”. [< gr. rhagas]. Vezi definitia »
SCATOFÁG, -Ă adj., s.m. Coprofag. [< fr. scatophage]. Vezi definitia »