PATÉNT³ s. n. v. patentă. Vezi definitia »

UNT s. n. 1. Grăsime naturală, solidă, extrasă din lapte și folosită ca aliment. ◊ Loc. adv. Ca untul = fără efort, ușor. ◊ Expr. A scoate untul din cineva = a stoarce de puteri pe cineva, a vlăgui. A-l bate (pe cineva) de-i iese (sau să-i iasă) untul = a-l bate tare, rău (pe cineva). ♦ (Urmat de determinări care indică proveniența) Grăsime solidă extrasă din semințele, miezul etc. unor fructe (tropicale). Unt de cacao. 2. Compus: untul-vacii = plantă erbacee cu doi tuberculi, cu frunze lanceolate și cu flori liliachii, purpurii, roz sau albe, dispuse în ciorchine la vârful tulpinii; untișor (Orchis morio). – Lat. unctum. Vezi definitia »

DOLÉNT, -Ă adj. plângăreț; tânguitor, trist, jalnic. (< fr. dolent, lat. dolens) Vezi definitia »

EȘAPAMÉNT, eșapamente, s. n. Ansamblul organelor care asigură evacuarea gazelor arse dintr-un motor cu ardere internă sau a gazelor și a aerului din unele pompe pentru servicii auxiliare, precum și reducerea zgomotului. – Din fr. échappement. Vezi definitia »

IMPROBÁNT, -Ă, improbanți, -te, adj. (Rar) Care nu probează ceva, care nu are valoare de probă; incert, nesigur. – Din fr. improbant. Vezi definitia »