RÓSTRU¹ s. n. 1. (ant.) pinten la prova navelor de luptă, cu care se spărgea bordajul navelor inamice. 2. tribuna oratorilor în forul roman, împodobită cu prore de corăbii capturate în războaie. 2. (bot., anat.) prelungire în formă de cioc la partea terminală a unui organ, prelungire cartilaginoasă a botului unor pești. ◊ trompă alungită la unele insecte. (< fr. rostre, lat. rostrum) Vezi definitia »

ARBÍTRU s. m. 1. persoană, instituție care are sarcina de a soluționa un diferend, un litigiu. 2. cel care arbitrează o aplicație tactică, o competiție sportivă. (< fr. arbitre, lat. arbiter) Vezi definitia »

Membru al unei organizații de cercetași recunoscută de Organizatia Mondiala a Mișcării Scout Vezi definitia »

MULTIMÉTRU s.n. (Tehn.) Instrument complex pentru măsurarea de mărimi de specii diferite. [< fr. multimètre]. Vezi definitia »

AXIOMÉTRU, axiometre, s. n. (Nav.) Dispozitiv care indică unghiul de cârmă al navei. [Pr.: -xi-o-] – Din fr. axiomètre. Vezi definitia »