ZOOGEOGRAFÍE s.f. Ramură a geografiei care studiază repartiția speciilor animale pe suprafața pământului. [Pron. zo-o-ge-o-, gen. -iei. / < fr. zoogéographie, cf. gr. zoon – animal, geographia – geografie]. Vezi definitia »

COCSOCHIMÍE s. f. 1. studiul prelucrării produșilor chimici din cărbuni prin cocsificare. 2. ramură a industriei grele care realizează prelucrarea cărbunelui prin cocsificare. (după fr. coke-chimie) Vezi definitia »

CRONOLOGÍE s. f. 1. disciplină auxiliară a istoriei care se ocupă cu stabilirea epocilor și a datelor. (p. ext.) succesiune în timp a evenimentelor istorice. ◊ sistem de socotire a anilor. 2. listă cu o succesiune cronologică. (< fr. chronologie) Vezi definitia »

năturlíe s.f. (reg.) duh rău; draci. Vezi definitia »

ALGEZIMETRÍE s. f. determinare a intensității excitației necesare provocării unei senzații dureroase. (< fr. algésimétrie) Vezi definitia »