GORÚN, goruni, s. m. Specie de stejar cu trunchiul drept, cu frunze ovale, lobate pe margine și cu fructul o ghindă (Quercus petraea). – Din bg., scr. gorun. Vezi definitia »

Un specimen din rasa Homobous-nesimțitus. El are obiceiul să mintă poporul, să facă promisiuni( pe care nu le respectă niciodată ), să fure banii contribuabililor ca să se duca in Dubai, Hawaii sau Malta, să facă afaceri ilegale, să înșele oamenii creduli(normali)etc. Parlamentarii sunt foarte pricepuți în luare și dare de mită. Mediul lor de viață cel mai prielnic este în Palatul Parlamentului, unde găsesc multe ascunzători pentru săculeții cu șpagă și foarte multe WC-uri. Hrana lor o constituie banii, foarte bogați în grăsimi. Îmbrăcămintea lor este impresionantă și îi ajută în afaceri și congrese. Ei nu se pot deplasa pe propriile membre prin oraș din cauza mândriei, de aceea au nevoie de limuzine BMW, Audi, Toyota, Mercedes,etc. Ca orice om politic, un parlamentar are aliați. Fiecare merge după coada celui care, prin nepotisme si alte strategii, l-a adus in Palatul Parlamentului cu doar 8 clase terminate. ATENȚIE!: Nu întrebați un parlamentar cât face 2x2! Acesta este unul din paradoxurile unui parlamentar! Dacă îl întrebați asta, va vorbi cu mai-marii lui să ne taie încă 25 din salarii! Vezi definitia »

prun (prúni), s. m. – Perj (Prunus domestica). – Mr., megl. prun. Lat. prūnus (Pușcariu 1392; Candrea-Dens., 1453; REW 6800), cf. calabr. prunu, sp. pruno. – Der. prună (mr., megl. prună), s. f. (fructul prunului), poate direct din lat. prūna (REW 6798, unde se indică forma *prūnea, care nu se potrivește pentru rom.), cf. sard. pruna; prunar, s. m. (cultivator de prune; insectă, Rhynchites cupreus); prunet, s. n. (livadă de pruni); prunărie, s. f. (livadă de pruni). Din rom. provine rut. pruni (Candrea, Elemente, 406), ngr. ποῦρνο. Vezi definitia »

TRIBÚN s. m. 1. fiecare dintre magistrații aleși anual în Roma antică pentru a apăra interesele plebei. ♦ ~ militar = ofițer superior care comanda o cohortă romană. 2. membru al tribunalului, în Franța. 3. (fig.) persoană care luptă pentru o cauză (politică). ◊ orator care înflăcărează masele. (< lat. tribunus) Vezi definitia »

AUTOTÚN s.n. Tun cu tracțiune automobilă. [Pron. a-u-, pl. -nuri. / < auto²- + tun]. Vezi definitia »