CORNÁR, cornari, s. m. (Înv.) Slujbaș care strângea cornăritul. – Corn¹ + suf. -ar. Vezi definitia »

VICÁR, vicari, s. m. Preot sau episcop care ține locul unui demnitar bisericesc de rang mai înalt. – Din fr. vicaire, lat. vicarius. Vezi definitia »

TROCÁR, trocare, s. n. Instrument chirurgical în formă de tub ascuțit (cu mâner), folosit la efectuarea puncțiilor sau la introducerea în unele cavități ale organismului a unor instrumente chirurgicale sau a unor dispozitive optice. – Din fr. trocart, germ. Trokar, engl. trocar. Vezi definitia »

PUPILÁR, -Ă adj. Referitor la pupilă; al pupilei, de pupilă. [< fr. pupillaire]. Vezi definitia »

EPIFIZÁR, -Ă adj. al epifizei. (< fr. épiphysaire) Vezi definitia »