Definita cuvantului tendință
TENDÍNȚĂ s. f. 1. dispoziție firească pentru ceva; înclinare, aplecare; năzuință. 2. reflectare în opera de artă a concepției despre lume a autorului, a atitudinii lui față de realitatea prezentată. 3. forța care face ca un corp să se miște într-o anumită direcție; direcția pe care o are un corp în mișcare. 4. (p. ext.) orientare, direcție. (< fr. tendance)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu tendință
CONVOLÚTĂ s.f. v. convolut. Vezi definitia »
HUȚÁNCĂ, huțănci, s. f. Femeie huțulă. – Huțan + suf. -că. Vezi definitia »
STROPEÁLĂ, stropeli, s. f. Faptul de a (se) stropi; (concr.) lichid cu care se stropește. ♦ Ploaie ușoară și de scurtă durată. ♦ (Fam.) Băutură. – Stropi + suf. -eală. Vezi definitia »
ȚÂRICÚȚĂ s. f. Diminutiv al lui țârică. Vezi definitia »
PIPĂITÚRĂ, pipăituri, s. f. (Rar) Pipăire. [Pr.: -pă-i-] – Pipăi + suf. -tură. Vezi definitia »