Definita cuvantului terestru
TERÉSTRU, -Ă adj. referitor la Pământ, de (pe) Pământ; pământesc. ◊ de natură materială. (< fr. terrestre, lat. terrestris)

Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu terestru
puiéstru s.n. (reg.) mlădiță. Vezi definitia »
BURU, ins. indoneziană în Arh. Moluce; 8,8 mii km2. Relief muntos (alt. max.: 2.429 m). Păduri tropicale. Vezi definitia »
DODECAÉDRU s.n. Poliedru cu douăsprezece fețe. ♦ Cristal care are douăsprezece fețe. [< fr. dodécaèdre, cf. gr. dodeka – douăsprezece, hedra – bază]. Vezi definitia »
MAÉSTRU, -Ă I. s. m. f. 1. persoană cu calități excepționale și contribuții valoroase într-un anumit domeniu de activitate. ◊ creator al unei școli sau al unui curent. ♦ ~ al sportului = titlu care se acordă cuiva pentru merite deosebite într-o ramură sportivă. ◊ termen admirativ pentru un reprezentant ilustru al unei profesiuni intelectuale. 2. (în trecut) profesor de lucru de mână, de muzică, desen, gimnastică etc. ◊ nume dat antrenorilor din atletica grea (box, lupte, haltere). 3. titlu ierarhic în anumite organizații militare, politice, religioase. ♦ ~ de ceremonii = persoană însărcinată să dirijeze, după protocol, desfășurarea unei solemnități. II. s. n. registru de contabilitate conținând conturile sintetice, în care se înscriu operațiile economice și financiare grupate după natura lor. III. adj. (mar.) cuplu ~ = cea mai lată parte a unei nave. (< it. maestro) Vezi definitia »
HIDROCÉNTRU, hidrocentre, s. n. Regiune geografică bogată în ape și energie hidraulică. – Din fr. hydrocentre. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z