AUSTROMARXÍSM s.n. Curent în social-democrația austriacă de la sfârșitul sec. XIX, care neagă ideea revoluției, susținând teza integrării „pașnice” a capitalismului în socialism. [Pron. a-us-. / < germ. Austromarxismus]. Vezi definitia »

PANLOGÍSM s. n. concepție idealist-obiectivă potrivit căreia esența ultimă a lucrurilor ar fi o rațiune cosmică, desfășurarea fenomenelor universului constituind un proces logic, subordonat scopurilor acestei rațiuni. (< fr. panlogisme) Vezi definitia »

SENTIMENTALÍSM s. n. 1. sensibilitate excesivă; afectare sau exagerare a sentimentelor; sentimentalitate. ◊ atitudine, comportare de om sentimental. 2. tendință în literatura sec. XVIII prin reliefarea vieții sentimentale, bogate și tumultuoase. (< fr. sentimentalisme) Vezi definitia »

NATURÍSM s. n. Curent literar-artistic sau atitudine caracterizate prin atenția acordată reflectării naturii (1), prin cultul pentru natură. ♦ Cult al naturii (1) sau al unor forțe personificate ale ei. – Din fr. naturisme. Vezi definitia »

ROMANTÍSM s.n. 1. Mișcare literară și artistică, apărută în Europa la sfârșitul sec. XVIII și începutul sec. XIX ca o reacție împotriva clasicismului, caracterizată prin suprimarea regulilor formale, prin introducerea notelor de lirism, de sensibilitate și de imaginație și prin zugrăvirea figurilor excepționale. ♦ Ansamblu de aspecte proprii curentului romantic; înclinare spre visare, spre melancolie; romanțiozitate. 2. Romantism filozofic = denumire dată teoriilor care pun accent pe intuiție ca metodă de cunoaștere, pe libertatea și spontaneitatea de gândire și de faptă, precum și pe pasiuni și interese în morală, ca o reacție contra filozofiei clasice, raționale. [< fr. romantisme]. Vezi definitia »