ORGANÍSM, organisme, s. n. 1. Totalitatea organelor și a părților indisolubil legate între ele ale unei ființe vii; corp, ființă. 2. Fig. Ceea ce apare ca un lot închegat; ceea ce funcționează în mod organizat. ♦ Organizație (1). – Din lat. organismus, ngr. organismós, germ. Organismus, fr. organisme. Vezi definitia »

INFINITÍSM s. n. concepție metafizică care admite că universul este infinit. (< fr. infinitisme) Vezi definitia »

MACROSEÍSM s.n. Cutremur de mare intensitate. [< fr. macroséisme, cf. gr. makros – mare, seismos – cutremur]. Vezi definitia »

EGOMÍSM s.n. (Rar) Egoism absolut, care nu acceptă decât existența propriului eu. [< fr. égomisme, cf. lat. egomet – eu însumi]. Vezi definitia »

MUTÍSM s. n. muțenie; (p. ext.) tăcere încăpățânată. (< fr. mutisme) Vezi definitia »