MARÓTĂ s.f. 1. Sceptru de bufon reprezentând un cap caraghios împodobit cu zorzoane. 2. (Fam.) Obiect al unei manii, al unei înclinații speciale. [< fr. marotte]. Vezi definitia »

a da în bengă expr. a înnebuni. Vezi definitia »

PIAȚÉTĂ s. f. piață (I, 1) mică. (< it. piazetta) Vezi definitia »

a fi lăsat la vatră expr. (mil.) a se elibera din armată; a trece în rezervă. Vezi definitia »

CARTÉLĂ s.f. 1. Carnețel, hârtie care conține bonuri de masă pentru cantină, bonuri cu care se obțin produse raționalizate etc. 2. Fișă-tip folosită la păstrarea și la prelucrarea codificată a informației la calculatorul electronic. 3. Bandă de carton perforată după un anumit desen, după care se țese o stofă. [< it. cartella]. Vezi definitia »