ȚÂȚẤNĂ, țâțâni, s. f. 1. Balama. ◊ Expr. A scoate (pe cineva) din țâțâni = a supăra rău, a înfuria pe cineva, a scoate din sărite. A-și ieși din țâțâni = a-și pierde răbdarea, a se înfuria. 2. Porțiune unde cele două valve ale unei scoici sunt unite printr-un ligament elastic. 3. (Pop.) Rădăcina unui furuncul. – Lat. *titina. Vezi definitia »

ANVELÓPĂ, anvelope, s. f. 1. Înveliș de protecție a camerei de aer a unui vehicul, confecționat din cauciuc. 2. Supracopertă. 3. (Pict.) Atmosferă difuză care învăluie figurile dintr-un tablou. – Din. fr. enveloppe. Vezi definitia »

ZAHÁRNIȚĂ, zaharnițe, s. f. Vas mic în care se ține zahărul. – Zahăr + suf. -niță. Vezi definitia »

ARTRODÉZĂ s.f. Suprimare chirurgicală a mobilității unei articulații. [< fr. arthrodèse, cf. gr. arthron – articulație, desis – legătură]. Vezi definitia »

POTROPOPEÁSĂ s. f. v. protopopeasă. Vezi definitia »