nume dat de greci etruscilor Vezi definitia »

pronúme (pronúme), s. n. – 1. Parte de vorbire care ține locul unui substantiv. – 2. Nume (de familie). – Fr. pronom, tratat după paralelismul nom – nume (după opinia neverosimilă a lui Tiktin, rom. ar fi un calc din rus. prozvanie). Cel de al doilea sens este rezultatul unei duble confuzii, a fr. pronom cu prénom, și sensul de „nume de botez” cu cel de „supranume”; pentru care unii puriști recomandă forma prenume, s. n., care se folosește numai pentru prenumele latine. Vezi definitia »

nume de origine latina avand originea in cuvantul „padurar” este mistic si imprevizibil,iubeste aventura si tot ceea ce il excita Vezi definitia »

ȘAISPREZECÍME, șaisprezecimi, s. f. 1. A șaisprezecea parte dintr-un întreg împărțit în părți egale. 2. (Muz.) A șaisprezecea parte dintr-o notă întreagă. – Șaisprezece + suf. -ime. Vezi definitia »

some; <a href=„http://stealingdecember.com/”>rimoslim</a>; <a href=„http://integrityassessments.com/”>order propecia</a>; <a href=„http://3crharariradio.com/”>bactrim ds 800</a>; <a href=„http://swakrith.com/”>cytotechnologist jobs</a>; <a href=„http://awningny.com/”>retin-a</a>; <a href=„http://cementeriolosparques.com/”>viagra</a>; Vezi definitia »