surtáxă, surtáxe, s.f. (înv.) suprataxă. Vezi definitia »

CASÚLĂ s. f. veșmânt cu aspect de pelerină fără mâneci și cu o singură deschizătură pentru cap, la preoții catolici. (< germ. Casula, lat. casula) Vezi definitia »

prihánă (prihắni), s. f. – 1. (Înv.) Acuzație, vină. – 2. Pată, defect, cusur, meteahnă. Sl. dar lipsește etimonul exact, cf. ceh. prihana, pol. przygana, rut. prigana (Miklosich, Slaw. Elem., 39; Cihac, II, 237; Tiktin), cf. prigoni. Trecerea lui g › h nu a fost explicată. – Der. prihăni, vb. (a păta); prihanie, s. f. (pată, dezonoare); neprihănit, adj. (pur, curat, cast). Vezi definitia »

CUMARÍNĂ s. f. substanță odorantă extrasă din sămânța unui arbore exotic, sau sintetizată, pentru esențe, parfumuri și aromatizarea tutunurilor. (< fr. coumarine) Vezi definitia »

GĂLBENÚȘĂ, gălbenușe, s. f. (La pl.) Plantă din familia rozaceelor, cu tulpina ascendentă, paniculat ramificată în partea superioară (Potentilla chrysantha). – De la gălbenuș. Vezi definitia »