ECLECTÍSM s. n. 1. îmbinare mecanică a unor idei, concepții, puncte de vedere eterogene și opuse. ◊ lipsă de consecvență în convingeri, în teorii. 2. sistem de concepții care, fără a se întemeia pe idei originale, alege din diverse sisteme de gândire ceea ce pare mai adecvat. ◊ (arhit., arte) îmbinare necritică a unor elemente luate din stiluri diferite sau din diferitele mijloace personale de exprimare ale unor artiști consacrați. (< fr. éclectisme) Vezi definitia »

EIDETÍSM s. n. formă specifică a memoriei vizuale, constând în reproducerea vie a imaginilor, a unor obiecte văzute cândva. (< fr. eidétisme) Vezi definitia »

COOPERATÍSM s. n. Sistem economic care atribuie un rol important cooperației. ♦ Curent în economie care preconizează rezolvarea unor probleme prin generalizarea treptată a cooperației; (rar) cooperativism. – Din fr. coopératisme. Vezi definitia »

BIGOTÍSM s. n. Atitudine, comportare de bigot; bigoterie, habotnicie. – Din fr. bigotisme. Vezi definitia »

PANROMÂNÍSM s. n. Concepție politică prin care se preconizează unirea tuturor românilor într-un singur stat. – Pan¹- + românism. Vezi definitia »